Pexion (imepitoin) – Rezumatul caracteristicilor produsului - QN03AX90

Updated on site: 09-Feb-2018

Denumirea medicamentului: Pexion
ATC: QN03AX90
Substanţă: imepitoin
Producător: Boehringer Ingelheim Vetmedica GmbH

1.DENUMIREA PRODUSULUI MEDICINAL VETERINAR

Pexion 100 mg comprimate pentru câini

Pexion 400 mg comprimate pentru câini

2.COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un comprimat conţine:

Substanţă activă:

Imepitoină

100 mg

Imepitoină

400 mg

Pentru lista completă a excipienţilor, vezi secţiunea 6.1.

3.FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate

Comprimate de culoare albă, ovale, divizate în jumătăţi, având imprimată sigla „I 01” (100 mg) sau „I 02” (400 mg) pe una din părţi.

Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.

4.PARTICULARITĂŢI CLINICE

4.1Specii ţintă

Câine

4.2Indicaţii pentru utilizare, cu specificarea speciilor ţintă

Pentru reducerea frecvenţei crizelor epileptice generalizate cauzate de epilepsia idiopatică la câine, destinat utilizării după evaluarea atentă a opţiunilor alternative de tratament.

4.3Contraindicaţii

Nu se utilizează în caz de hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Nu se utilizează pentru câini cu insuficienţă hepatică severă, tulburări renale severe sau tulburări cardiovasculare severe (vezi punctul 4.7).

4.4Atenţionări speciale pentru fiecare specie tinta

Răspunsul farmacologic la imepitoină poate varia şi este posibil ca eficacitatea să nu fie completă. În urma tratamentului, unii câini nu vor mai prezenta crize epileptice, la alţii se va observa o reducere a numărului de crize epileptice, în timp ce alţii nu vor răspunde la tratament. De aceea, este necesară o consideraţie atentă înainte de a decide trecerea unui câine stabilizat de la un alt tratament la tratamentul cu imepitoină. La câinii care nu răspund la tratament, se poate observa o creştere a frecvenţei crizelor epileptice. În cazul în care crizele nu sunt controlate în mod adecvat, trebuie luate în considerare măsuri de diagnostic suplimentare şi alte tratamente antiepileptice. Atunci când tranziţia între tratamente antiepileptice diferite este necesară din punct de vedere medical, aceasta trebuie să se efectueze treptat şi cu supraveghere clinică adecvată.

La evaluarea raportului beneficiu-risc pentru fiecare câine în parte trebuie să fie luate în considerare detaliile din literatura de specialitate a produsului.

Eficacitatea produsului medicinal veterinar la câinii cu status epilepticus şi crize epileptice grupate nu a fost investigată. Prin urmare, imepitoina nu trebuie utilizată ca tratament primar la câinii cu crize epileptice grupate şi status epilepticus.

Potrivit celor observate în cadrul studiilor experimentale cu durata de 4 săptămâni, nu are loc nicio pierdere a eficacităţii anticonvulsivante (dezvoltarea toleranţei) pe durata tratamentului continuu de 4 săptămâni.

Nu pot fi trase concluzii definitive cu privire la eficacitatea imepitoinei ca terapie complementară la fenobarbital, bromură de potasiu și/sau levetiracetam în urma studiilor disponibile limitate (consultați secțiunea 4.8).

4.5Precauţii speciale pentru utilizare

Precauţii speciale pentru utilizare la animale

Siguranţa produsului medicinal veterinar nu a fost testată la câinii cu greutatea sub 5 kg şi nici la câinii cu probleme de siguranţă, cum ar fi boala renală, hepatică, cardiacă, gastro-intestinală sau de altă natură.

La întreruperea bruscă a tratamentului cu imepitoină, se pot observa semne comportamentale sau musculare uşoare.

Precauţii speciale care trebuie luate de persoana care administrează produsul medicinal veterinar la animale

În caz de ingestie accidentală, în special de către un copil, solicitaţi imediat sfatul medicului şi prezentaţi medicului prospectul produsului sau eticheta.

Pentru a preveni ingestia accidentală a comprimatelor, capacul flaconului trebuie repus imediat la loc după extragerea numărului de comprimate necesar pentru o administrare.

4.6Reacţii adverse (frecvenţă şi gravitate)

Următoarele reacţii adverse, uşoare şi în general trecătoare, au fost observate în cadrul studiilor clinice şi preclinice, în ordine descrescătoare a frecvenţei: polifagie la începutul tratamentului (foarte frecventă), anorexie, hiperactivitate, poliurie, polidipsie, somnolenţă, hipersalivaţie, emeză, ataxie, apatie, diaree, dezorientare, prolapsul membranei nictitante, reducerea acuităţii vizuale şi sensibilitate la zgomot.

În teren, s-au raportat mai puţin frecvent cazuri de agresivitate. Această agresivitate este posibil asociată cu tratamentul. Este, de asemenea, posibil ca agresivitatea să fie prezentă în perioada postictală sau ca o modificare de comportament apărută ca parte a bolii în sine.

La câinii trataţi cu imepitoină, s-a observat o creştere uşoară a nivelurilor creatininei plasmatice, ureei şi colesterolului; totuşi, acestea nu au depăşit în general intervalele normale de referinţă şi nu au fost asociate cu observaţii sau evenimente clinice semnificative.

Frecvenţa reacţiilor adverse este definită utilizând următoarea convenţie:

-Foarte frecvente (mai mult de 1 din 10 animale tratate care prezintă reacţii adverse)

-Frecvente (mai mult de 1 dar mai puţin de 10 animale din 100 animale tratate)

-Mai puţin frecvente (mai mult de 1 dar mai puţin de 10 animale din 1000 animale tratate)

-Rare (mai mult de 1 dar mai puţin de 10 animale din 10 000 animale tratate)

-Foarte rare (mai puţin de 1 animal din 10 000 animale tratate, inclusiv raportările izolate)

4.7Utilizare în perioada de gestaţie, lactaţie sau în perioada de ouat

Nu este recomandată utilizarea produsului medicinal veterinar la masculi aflaţi în perioada de

împerechere sau la femele în perioada de gestaţie şi lactaţie (vezi punctul 4.10).

4.8Interacţiuni cu alte produse medicinale şi alte forme de interacţiune

Produsul a fost utilizat în asociere cu fenobarbital, bromură de potasiu şi/sau levetiracetam într-un număr mic de cazuri, şi nu s-au observat interacţiuni clinice dăunătoare (vezi punctul 4.4).

4.9Cantităţi de administrat şi calea de administrare

Administrare orală la un interval de dozaj cuprins între 10 mg şi 30 mg / kg greutate corporală, de două ori pe zi, la intervale de aproximativ 12 ore. Fiecare comprimat poate fi înjumătăţit pentru o dozare corespunzătoare, în funcţie de greutatea individuală a câinelui. Orice jumătate de comprimat rămasă trebuie utilizată pentru următoarea doză.

Dozajul necesar va fi diferit în fiecare caz în parte şi va depinde de severitatea bolii. Doza iniţială recomandată de imepitoină este de 10 mg / kg greutate corporală, administrată de două ori pe zi.

Începeţi terapia utilizând greutatea corporală exprimată în kilograme şi tabelul de dozare. Dacă crizele epileptice nu sunt reduse în mod corespunzător după minim 1 săptămână de tratament la doza curentă, medicul veterinar curant trebuie să reevalueze câinele. Presupunând că produsul medicinal veterinar este bine tolerat de către câine, doza poate fi crescută în incremente între 50 şi 100% până la cel mult 30 mg / kg greutate corporală de două ori pe zi.

Biodisponibilitatea este mai ridicată atunci când medicamentul este administrat pe nemâncate. Ora de administrare a comprimatului în raport cu hrănirea trebuie să fie menţinută constantă.

Numărul de comprimate recomandat (de administrat de două ori pe zi) pentru începerea tratamentului:

Greutate corporală (kg)

 

Număr de comprimate

 

 

 

 

 

comprimat de 100 mg:

 

comprimat de 400 mg:

 

 

 

 

 

 

 

 

5,0

½

 

 

5,1–10,0

 

 

10,1–15,0

1 ½

 

 

15,1–20,0

 

 

½

20,1–40,0

 

 

40,1–60,0

 

 

1 ½

Peste 60

 

 

 

 

 

 

 

4.10 Supradozare (simptome, proceduri de urgenţă, antidoturi), după caz

În cazul supradozajului repetat cu doze de 5 ori mai mari decât doza maximă recomandată, s-au observat efecte asupra sistemului nervos central (SNC), gastro-intestinale, şi prelungirea reversibilă a intervalului QT. La astfel de doze, de obicei simptomele nu pun viaţa în pericol şi în general dispar în decurs de 24 ore dacă se administrează tratament simptomatic.

Aceste efecte asupra SNC pot include pierderea reflexului de redresare, activitate scăzută, închiderea pleoapelor, lăcrimare, xeroftalmie şi nistagmus.

La doze de 5 ori mai mari decât doza recomandată, se pot observa scăderi în greutate.

La masculii cărora le-au fost administrate doze de 10 ori mai mari decât doza terapeutică recomandată, s-au remarcat atrofia difuză a tuburilor seminifere şi o scădere asociată a numărului de spermatozoizi. Vezi şi punctul 4.7.

4.11 Timp de aşteptare

Nu este cazul.

5.PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

Grupa farmacoterapeutică: Antiepileptice / Alte medicamente antiepileptice / Imepitoină

Codul veterinar ATC: QN03AX90

5.1Proprietăţi farmacodinamice

Imepitoina este o substanţă antiepileptică cu acţiune centrală, care străbate bariera hematoencefalică fără implicarea transportului activ sau clearance-ului activ, rezultând într-un echilibru imediat între plasmă şi creier. La acest nivel acţionează ca un agonist parţial cu afinitate scăzută a receptorilor benzodiazepinici.

Imepitoina potenţează efectele inhibitorii mediate de receptorii GABAA asupra neuronilor, inhibând astfel convulsiile. În plus, imepitoina are un efect slab de blocare a canalelor de calciu, ceea ce poate contribui la proprietăţile sale anticonvulsivante.

Într-un studiu de teren european care a comparat eficacitatea imepitoinei cu cea a fenobarbitalului la

226 de câini cu epilepsie idiopatică nou-diagnosticată, 45% dintre cazurile din grupul cu imepitoină şi

20% dintre cazurile din grupul cu fenobarbital au fost excluse din analiza de eficacitate, din motive care au inclus, printre altele, lipsa răspunsului la tratament. La câinii rămaşi (64 de câini pentru Pexion şi 88 de câini pentru fenobarbital), s-au observat următoarele rezultate clinice: frecvenţa medie a crizelor epileptice generalizate s-a redus de la 2,3 crize epileptice pe lună, în grupul cu imepitoină, şi de la 2,4 crize epileptice pe lună, în grupul cu fenobarbital, la 1,1 crize epileptice pe lună pentru ambele grupuri, după 20 de săptămâni de tratament. Diferenţa dintre grupul cu imepitoină şi grupul cu fenobarbital, în ceea ce priveşte frecvenţa crizelor epileptice pe lună după tratament (ajustată în funcţie de diferenţa de referinţă), a fost de 0,004, 95% IÎ [-0,928, 0,935]. În decursul fazei de evaluare de

12 săptămâni, proporţia de câini care nu au prezentat crize epileptice generalizate a fost de 47% (30 de câini), în grupul cu imepitoină, şi de 58% (51 de câini), în grupul cu fenobarbital.

Siguranţa ambelor tratamente a fost evaluată în setul complet de date pentru analiză (sau setul de date privind siguranţa, adică 116 animale în grupul cu imepitoină şi 110 animale în grupul cu fenobarbital).

Dozele crescute de fenobarbital au fost asociate cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice ALT, AP,

AST, GGT şi GLDH. Prin comparaţie, nivelul niciuneia dintre cele cinci enzime hepatice nu a crescut odată cu creşterea dozelor de imepitoină. La câinii trataţi cu imepitoină s-a observat o uşoară creştere a valorilor creatininei comparativ cu nivelul de referinţă. Cu toate acestea, limita superioară a intervalului de încredere pentru creatinină s-a menţinut în intervalul de referinţă la toate vizitele. În plus, s-au înregistrat mai puţine reacţii adverse de poliurie (10% faţă de 19% din câini), polidipsie (14% faţă de 23%) şi sedare semnificativă (14% faţă de 25%) la imepitoină comparativ cu fenobarbitalul. Consultaţi punctul 4.6 al RCP pentru detalii suplimentare privind reacţiile adverse.

Într-un studiu pe teren din S.U.A. care a comparat eficacitatea imepitoinei într-o doză fixă de 30 mg/kg de două ori pe zi comparativ cu placebo la 151 de câini cu epilepsie idiopatică pe

parcursul unei durate de tratament de 84 de zile, procentul câinilor fără crize generalizate a fost de 21% (21 de câini din 99; 95% CI [0,131; 0,293]) în grupa cu imepitoină și de 8% (4 câini din 52; 95% CI [0,004; 0,149]) în grupa cu placebo. 25% dintre câini nu au răspuns la tratamentul cu imepitoină (frecvenţă identică sau mai mare a crizelor).

5.2Particularităţi farmacocinetice

Absorbţie

Studiile farmacocinetice indică faptul că imepitoina este bine absorbită (> 92%) după administrarea orală şi că nu apare un efect pronunţat de prim pasaj hepatic. După administrarea orală a

comprimatelor de imepitoină în doză de 30 mg/kg fără alimente, concentraţiile plasmatice maxime sunt obţinute rapid, cu Tmax de aproximativ 2 ore şi Cmax de aproximativ 18 µg/ml. Administrarea concomitentă a comprimatelor de imepitoină împreună cu alimente reduce ASC totală cu 30%, dar nu produce modificări semnificative ale Tmax şi Cmax. Nu apar diferenţe legate de sex.

Distribuţie

Linearitatea dozei apare în intervalul de dozaj terapeutic al imepitoinei. Imepitoina are un volum de distribuţie relativ crescut (între 579 şi 1548 ml/kg).

In vivo, legarea de proteinele plasmatice este scăzută la câini (între 60 şi 70%). Prin urmare, nu se anticipează interacţiuni cu compuşii care se leagă puternic de proteinele plasmatice.

După administrarea repetată, nu are loc acumularea imepitoinei în plasmă, o dată ce s-a atins starea de echilibru.

Metabolizare

Imepitoina este metabolizată extensiv înaintea eliminării. Profilul metaboliţilor în urină şi materii fecale a demonstrat patru metaboliţi inactivi principali, formaţi prin modificare oxidativă.

Eliminare

Imepitoina este eliminată rapid din sânge (Cl = 260– 568 ml/oră/kg), având un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de aproximativ 1,5 – 2 ore. Majoritatea cantităţii de imepitoină şi a metaboliţilor acesteia se excretă pe cale fecală mai degrabă decât pe cale urinară, astfel încât nu se anticipează modificări farmacocinetice majore şi nici acumulare la câinii cu insuficienţă renală.

6.PARTICULARITĂŢI FARMACEUTICE

6.1Lista excipienţilor

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Hipromeloză

Stearat de magneziu

Amidon glicolat de sodiu

6.2Incompatibilităţi majore

Nu este cazul.

6.3Perioadă de valabilitate

Perioada de valabilitate a produsului medicinal veterinar aşa cum este ambalat pentru vânzare: 3 ani Perioada de valabilitate după prima deschidere a ambalajului primar: 8 luni

6.4Precauţii speciale pentru depozitare

Acest produs medicinal veterinar nu necesită condiţii speciale de depozitare.

6.5Natura şi compoziţia ambalajului primar

Dimensiuni de ambalaj ale flaconului de polietilenă cu densitate crescută, conţinând fiecare 100 sau 250 comprimate, cu sistem de închidere securizat pentru copii.

Nu toate dimensiunile de ambalaj pot fi comercializate.

6.6Precauţii speciale pentru eliminarea produselor medicinale veterinare neutilizate sau a deşeurilor provenite din utilizarea unor astfel de produse

Orice produs medicinal veterinar neutilizat sau deşeu provenit din utilizarea unor astfel de produse

trebuie eliminat în conformitate cu cerinţele locale.

7.DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE COMERCIALIZARE

Boehringer Ingelheim Vetmedica GmbH

55216 Ingelheim/Rhein

GERMANIA

8.NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE COMERCIALIZARE

EU/2/12/147/001 100 comprimate

EU/2/12/147/002 250 comprimate

EU/2/12/147/003 100 comprimate

EU/2/12/147/004 250 comprimate

9.DATA PRIMEI AUTORIZĂRI/REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 25.02.2013

10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate referitoare la acest produs medicinal veterinar sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentelor http://www.ema.europa.eu/.

INTERDICŢII PENTRU VÂNZARE, ELIBERARE ŞI/SAU UTILIZARE

Nu este cazul.

.

Comentarii